Categorii

Angelus (28.01.2018)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Evanghelia din această duminică (cf. Mc 1,21-28) face parte din cea mai lungă relatare indicată drept „ziua la Cafarnaum”. În centrul relatării de astăzi este evenimentul exorcismului, prin care Isus este prezentat ca profet puternic în cuvinte şi în fapte.

El intră în sinagoga din Cafarnaum sâmbăta şi începe să înveţe; persoanele râmăm uimite de cuvintele sale, pentru că nu sunt cuvinte obişnuite, nu se aseamănă cu ceea ce ei ascultă de obicei. De fapt, cărturarii învaţă dar fără a avea o proprie autoritate. Şi Isus învaţă cu autoritate. Isus, în schimb, învaţă ca unul care are autoritate, revelându-se astfel ca Trimisul lui Dumnezeu şi nu ca un simplu om care trebuie să-şi întemeieze propria învăţătură numai pe tradiţiile precedente. Isus are o autoritate deplină. Doctrina sa este nouă şi Evanghelia spune că oamenii comentau: „O învăţătură nouă dată cu autoritate” (v. 27).

În acelaşi timp, Isus se revelează puternic şi în fapte. În sinagoga din Cafarnaum este un om posedat de un duh necurat, care se manifestă strigând aceste cuvinte: „Ce ai cu noi, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu” (v. 24). Diavolul spune adevărul: Isus a venit pentru a-l ruina pe diavol, pentru a-l ruina pe demon, pentru a-l învinge. Acest duh necurat cunoaşte puterea lui Isus şi îi proclamă şi sfinţenia. Isus îi ceartă, spunându-i: „Taci şi ieşi din el!” (v. 25). Aceste puţine cuvinte ale lui Isus sunt suficiente pentru a obţine victoria sa asupra satanei, care iese din acel om „scuturându-l şi strigând cu glas puternic” (v. 26).

Acest fapt îi impresionează mult pe cei prezenţi; toţi sunt cuprinşi de teamă şi se întreabă: „Ce-i asta? […] El porunceşte până şi duhurilor necurate şi ele i se supun” (v. 27). Puterea lui Isus confirmă autoritatea învăţăturii sale. El nu rosteşte numai cuvinte, ci acţionează. Astfel manifestă proiectul lui Dumnezeu cu cuvintele şi cu puterea faptelor. De fapt, în Evanghelie vedem că Isus, în misiunea sa pământească, revelează iubirea lui Dumnezeu fie cu predicarea fie cu nenumărate gesturi de atenţie şi ajutor date celor bolnavi, celor nevoiaşi, copiilor, păcătoşilor.

Isus este Învăţătorul nostru, puternic în cuvinte şi fapte. Isus ne comunică toată lumina care luminează străzile, uneori întunecate, ale existenţei noastre; ne comunică şi forţa necesară pentru a depăşi dificultăţile, încercările, ispitele. Să ne gândim la ce mare har este pentru noi să-l fi cunoscut pe acest Dumnezeu aşa de puternic şi aşa de bun! Un învăţător şi un prieten, care ne indică drumul şi se îngrijeşte de noi, în special atunci când suntem în nevoie.

Fecioara Maria, femeia ascultării să ne ajute să facem tăcere în jurul şi înlăuntrul nostru pentru a asculta, în zgomotul mesajelor lumii, cuvântul cel mai autoritar care există: cel al Fiului său Isus, care vesteşte sensul existenţei noastre şi ne eliberează de orice sclavie, chiar şi de cea a Celui Rău.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Ieri a venit din Afganistan ştirea dureroasă despre teribilul măcel terorist făcut în capitala Kabul, cu peste o sută de morţi şi numeroşi răniţi. În urmă cu puţine zile un alt atentat grav, tot la Kabul, a semănat teroare şi moarte într-un mare hotel. Până când va trebui să suporte poporul afgan această violenţă inumană? Să ne rugăm în tăcere pentru toate victimele şi pentru familiile lor; şi să ne rugăm pentru cei care, în ţara aceea, continuă să lucreze pentru a construi pacea.

Astăzi se celebrează Ziua Mondială a Bolnavilor de Lepră. Din păcate această boală loveşte încă mai ales persoanele mai nevoiaşe şi mai sărace. Acestor fraţi şi surori le asigurăm apropierea şi solidaritatea noastră; şi să ne rugăm şi pentru cei care îi asistă şi se străduiesc pentru reinserarea lor în societate.

Salut familiile, parohiile, asociaţiile şi pe toţi cei care au venit din Italia şi din atâtea părţi ale lumii. Îndeosebi pe studenţii din Badajoz (Spania), pe credincioşii din Ljubljana (Slovenia) şi pe cei din Veneţia şi din Veglie.

Cu mare afect salut tinerii şi tinerele din Acţiunea Catolică din dieceza de Roma! Sper ca şi făcând gălăgie să ştiţi să faceţi lucruri bune, nu-i aşa? Dragi tineri, şi anul acesta, însoţiţi de arhiepiscopul vicar, de părinţii şi educatorii voştri şi de preoţii asistenţi, aţi venit numeroşi la sfârşitul „Caravanei Păcii”. Vă mulţumesc pentru această iniţiativă. Mulţumiri, multe mulţumiri! Nu încetaţi să fiţi instrumente de pace şi de bucurie printre cei de vârsta voastră! Acum să ascultăm toţi mesajul pe care prietenii voştri, aici alături de mine, ni-l vor citi.

[citirea mesajului]

[Se adresează celor doi copii care au citit mesajul]: „Mulţumesc, mulţumesc. Rămâneţi aici. Salutaţi, salută, salută, fără frică!”.

Şi acum, împreună cu rugăciunile noastre pentru pace, fiecare dintre noi în inima sa se roagă pentru pace. împreună cu aceste rugăciuni se vor ridica la cer baloanele!

[lansarea baloanelor]

Aţi văzut baloanele acestea? Când noi ne rugăm rău, când noi trăim o viaţă care nu este viaţa pe care o vrea Isus, rugăciunile noastre nu ajung şi pentru aceasta trebuie să vină un ajutor pentru a le face să meargă sus. Când voi simţiţi că rugăciunile voastre nu se înalţă, căutaţi ajutorul cuiva.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog să nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.