Categorii

Angelus (15.8.2018)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

În solemnitatea de astăzi a Ridicării la cer a Sfintei Fecioare Maria, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu exprimă cu bucurie veneraţia sa faţă de Fecioara Mamă. Face asta în liturgia comună precum şi cu mii de diferite forme de evlavie; şi aşa se adevereşte profeţia Mariei înseşi: „Toate neamurile mă vor numi fericită” (Lc 1,48). Pentru că Domnul a înălţat-o pe slujitoarea sa umilă. Ridicarea la cer, cu sufletul şi trupul, este un privilegiu acordat Sfintei Născătoare de Dumnezeu datorită unirii sale deosebite cu Isus. Este vorba despre o unire trupească şi spirituală, începută de la Buna Vestire şi formată în întreaga viaţă a Mariei prin participarea sa singulară la misterul Fiului. Maria mergea mereu cu Fiul: mergea în urma lui Isus şi pentru aceasta noi spunem că a fost prima discipolă.

Existenţa Sfintei Fecioare Maria s-a desfăşurat ca aceea a unei femei obişnuite din timpul său: se ruga, se îngrijea de familie şi de casă, frecventa sinagoga… Însă fiecare acţiune zilnică era săvârşit de ea în unire totală cu Isus. Şi pe Calvar această unire a ajuns la apogeu, în iubirea, în compasiunea şi în suferinţa inimii. Pentru aceasta Dumnezeu i-a dăruit o participare deplină şi la învierea lui Isus. Trupul Sfintei Mame a fost ferit de putrezire, ca acela al Fiului.

Biserica ne invită astăzi să contemplăm acest mister: el ne arată că Dumnezeu vrea să-l mântuiască pe omul întreg, adică să mântuiască sufletul şi trupul. Isus a înviat cu trupul pe care l-a asumat de la Maria; şi s-a înălţat la Tatăl cu omenitatea sa transfigurată. Cu trupul, un trup ca al nostru, dar transfigurat. Ridicarea la cer a Mariei, creatură umană, ne dă confirmarea modul în care va fi destinul nostru glorios. Deja filozofii greci au înţeles că sufletul omului este destinat la fericire după moarte. Totuşi, ei dispreţuiau trupul – considerat închisoare a sufletului – şi nu concepeau că Dumnezeu a stabilit ca şi trupul omului să fie unit cu sufletul în fericirea cerească. Trupul nostru, transfigurat, va fi acolo. Acest element – „învierea morţilor” – este unul propriu al revelaţiei creştine, un fundament al credinţei noastre.

Realitatea minunată a Ridicării la cer a Mariei manifestă şi confirmă unitatea persoanei umane şi ne aminteşte că suntem chemaţi să-l slujim şi să-l preamărim pe Dumnezeu cu toată fiinţa noastră, suflet şi trup. A-l sluji pe Dumnezeu numai cu trupul ar fi o acţiune de sclavi; a-l sluji numai cu sufletul ar fi în contrast cu natura noastră umană. Un mare părinte al Bisericii, pe la anii 220, sfântul Irineu, afirmă că „gloria lui Dumnezeu este omul viu şi viaţa omului constă în vederea lui Dumnezeu” (Împotriva ereziilor, IV, 20, 7). Dacă am trăit astfel, în slujirea bucuroasă a lui Dumnezeu, care se exprimă şi într-o slujire generoasă a fraţilor, destinul nostru, în ziua învierii, va fi asemănător cu cel al Mamei noastre cereşti. Atunci ne va fi dat să realizăm pe deplin îndemnul apostolului Paul: „Preamăriţi-l pe Dumnezeu în trupul vostru!” (1Cor 6,20), şi îl vom preamări pentru totdeauna în cer.

S-o rugăm pe Maria, pentru ca ea, cu mijlocirea sa maternă, să ne ajute să trăim drumul nostru zilnic în speranţa activă de a punea ajunge la ea într-o zi, cu toţi sfinţii şi cei dragi ai noştri, cu toţii în paradis.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Mariei Mângâietoare a mâhniţilor, pe care o contemplăm astăzi în gloria paradisului, aş vrea să încredinţez neliniştile şi chinurile celor care, în atâtea părţi ale lumii, suferă în trup şi în spirit. Să dobândească Mama noastră cerească pentru toţi mângâiere, curaj şi seninătate.

Mă gândesc îndeosebi la cei care sunt încercaţi de tragedia care a avut loc ieri la Genova, care a provocat victime şi dezorientare în populaţie. În timp ce încredinţez milostivirii lui Dumnezeu persoanele care şi-au pierdut viaţa, exprim apropierea mea spirituală rudelor lor, răniţilor, celor evacuaţi şi tuturor celor care suferă din cauza acestui eveniment dramatic. Vă invit să vă uniţi cu mine în rugăciune, pentru victime şi pentru cei dragi ai lor: să recităm împreună Bucură-te Marie.

Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini care provin din diferite ţări! Vă mulţumesc pentru prezenţa voastră şi vă urez o sărbătoare frumoasă a Sfintei Fecioare Maria ridicată la cer. Şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.