Categorii

Angelus (15.08.2017)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Astăzi, solemnitatea Ridicării la cer a Sfintei Fecioare Maria, Evanghelia ne-o prezintă pe tânăra din Nazaret care, după ce a primit vestea îngerului, porneşte în grabă pentru a fi aproape de Elisabeta, în ultimele luni ale sarcinii sale minunate. Ajungând la ea, Maria percepe din gura ei cuvintele care au intrat în formarea rugăciunii „Bucură-te Marie”: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul trupului tău” (Lc 1,42). De fapt, darul cel mai mare pe care Maria îl duce la Elisabeta – şi întregii lumi – este Isus, care deja trăieşte în ea; şi trăieşte nu numai prin credinţă şi prin aşteptare, ca în atâtea femei din Vechiul Testament: din Fecioară Isus a luat trup omenesc, pentru misiunea sa mântuire.

În casa Elisabetei şi a soţului său Zaharia, unde înainte domnea tristeţea datorită lipsei copiilor, acum este bucuria unui copil care urmează să vină: un copil care va deveni marele Ioan Botezătorul, precursor al lui Mesia. Şi când ajunge Maria, bucuria răbufneşte şi izbucneşte din inimi, pentru că prezenţa invizibilă dar reală a lui Isus umple totul de sens: viaţa, familia, mântuirea poporului… Totul! Această bucurie deplină se exprimă cu glasul Mariei în rugăciunea minunată pe care Evanghelia lui Luca ne-a transmis-o şi care, după primul cuvânt latinesc, se numeşte Magnificat. Este o cântare de laudă adusă lui Dumnezeu care săvârșește lucruri mari prin persoanele umile, necunoscute de lume, cum este Maria însăşi, cum este soţul său Iosif şi cum este şi locul în care trăiesc, Nazaret. Lucrurile mari pe care Dumnezeu le-a făcut cu persoanele umile, lucrurile mari pe care Domnul le face în lume cu cei umili, pentru că umilinţa este ca un gol care îi lasă loc lui Dumnezeu. Cel umil este puternic, pentru că este umil: nu pentru că este puternic. Şi aceasta este măreţia celui umil şi a umilinţei. Eu aş vrea să vă întreb – şi să mă întreb şi pe mine – dar nu se răspunde cu glas tare: fiecare să răspundă în inimă: „Cum merge umilinţa mea?”.

Magnificat îl cântă pe Dumnezeul milostiv şi fidel, care împlineşte planul său de mântuire cu cei mici şi cei săraci, cu aceia care au credinţă în El, care se încred în Cuvântul său, ca Maria. Iată exclamaţia Elisabetei: „Fericită eşti tu care ai crezut” (Lc 1,45). În casa aceea, venirea lui Isus prin Maria a creat nu numai un climat de bucurie şi de comuniune fraternă, ci şi un climat de credinţă care duce la speranţă, la rugăciune, la laudă.

Toate acestea am vrea să se întâmple şi astăzi în casele noastre. Celebrând-o pe Maria Preasfântă Ridicată la Cer, am vrea ca ea, încă o dată, să ne aducă nouă, familiilor noastre, comunităţilor noastre, acel dar imens, acel har unic pe care trebuie să-l cerem mereu mai întâi şi mai presus de celelalte haruri pe care le îndrăgim: harul care este Isus Cristos!

Aducându-l pe Isus, Sfânta Fecioară Maria ne aduce şi nouă o bucurie nouă, plină de semnificaţie; ne aduce o nouă capacitate de a trece cu credinţă prin momentele mai dureroase şi dificile; ne aduce capacitatea de milostivire, pentru a ne ierta, a ne înţelege, a ne susţine unii pe alţii.

Maria este model de virtute şi de credinţă. Contemplând-o astăzi ridicată la cer, la împlinirea finală a itinerarului său pământesc, îi mulţumim pentru că întotdeauna ne precede în pelerinajul vieţii şi al credinţei – este prima discipolă. Şi îi cerem ca să ne păzească şi să ne sprijine; ca să putem avea o credinţă puternică, bucuroasă şi milostivă; ca să ne ajute să fim sfinţi, pentru a ne întâlni cu ea, într-o zi, în paradis.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Mariei, Regina păcii, pe care o contemplăm astăzi în gloria paradisului, aş vrea să încredinţez încă o dată neliniştile şi durerile populaţiilor care în atâtea părţi ale lumii suferă din cauza calamităţilor naturale, a tensiunilor sociale sau a conflictelor. Să dobândească Mama noastră cerească pentru toţi mângâiere şi un viitor de seninătate şi de înţelegere!

Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini care provin din diferite ţări! Îndeosebi, îi salut pe tinerii din Mira (Venezia) şi Asociaţia Don Bosco din Noci. Salut şi… văd steaguri spaniole şi poloneze. Sărbătoare frumoasă!

Vă mulţumesc că aţi venit; vă urez o sărbătoare frumoasă a Sfintei Fecioare Maria ridicate la cer şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.