Categorii

„Amoris laetitia, magisteriu în continuitate şi mereu în curs de maturizare”

Îmi amintesc cu afect de dumneavoastră şi de vizita familiei dumneavoastră din 27 iulie (era 27 iulie 2017). Am simţit-o ca o concretă exprimare a lui Amoris laetitia. Mulţumesc. În afară de asta, vreau să vă mulţumesc pentru cartea dumneavoastră despre împărtăşirea sfinţilor pe care am început s-o citesc.

În scrisoarea pe care aţi lăsat-o pentru mine, mi-aţi cerut să scriu câteva gânduri despre Amoris laetitia, propunând câteva întrebări. Voi răspunde cu plăcere, dar cred că este mai bine ca eu să scriu liber ceea ce am în inima mea. Sper ca să vă fie folositor.

Exortaţia post-sinodală Amoris laetitia este rodul unui lung parcurs eclezial care a implicat două Sinoade şi o consultare cu Bisericile locale prin Conferinţele Episcopale. Au participat la această consultare şi Institutele de viaţă consacrată şi alte instituţii, cum ar fi Universităţile catolice şi asociaţiile laicale. Întreaga Biserică s-a rugat, a reflectat şi, cu simplitate, a oferit diferite contribuţii. Ambele Sinoade au prezentat concluziile lor.

Unul dintre lucrurile care m-au uimit în tot acest proces a fost dorinţa de a căuta voinţa lui Dumnezeu pentru a sluji mai bine Biserica. A căuta pentru a sluji. Asta s-a întâmplat prin reflecţie, schimb de puncte de vedere, rugăciune şi discernământ. Desigur, au fost ispite în timpul acestui parcurs, dar Duhul bun a prevalat. A fi martor la acest fapt a adus bucurie spirituală.

Exortaţia Amoris laetitia este un întreg, ceea ce înseamnă că, pentru a-i înţelege mesajul, trebuie citită în întregimea sa şi de la început. Asta pentru că există o dezvoltare fie de reflecţie teologică fie a manierei în care se înfruntă problemele. Nu poate să fie considerată un vademecum despre diferitele teme tratate. Dacă exortaţia nu este citită integral în întregimea sa şi în ordinea temelor în care a fost scrisă, nu va fi înţeleasă sau înţelegerea va fi deformată.

În decursul exortaţiei sunt tratate probleme actuale şi concrete: familia în lumea de astăzi, educarea copiilor, pregătirea pentru căsătorie, familiile aflate în dificultăţi, şi aşa mai departe. Aceste teme sunt tratate cu o hermeneutică ce vine din întregul document şi care este hermeneutica magisterială a Bisericii, mereu în continuitate (şi fără fracturi), chiar dacă este mereu în curs de maturizare.

În această privinţă, în scrisoare dumneavoastră îl menţionaţi pe sfântul Vincenţiu de Lerin, în Commonitorium Primum: ut annis scilicet consolidetur, dilatetur tempore, sublimetur aetate. Cu privire la problemele care se referă la situaţiile etice, exortaţia urmează învăţătura clasică a sfântului Toma de Aquino.

Sunt sigur că lucrarea dumneavoastră despre Amoris laetitia va fi utilă familiilor. Mă rog pentru asta. Vă rog, adresaţi cele mai bune urări ale mele soţiei şi copiilor dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru mărturia dumneavoastră. Şi vă cer, cu rugăminte, să nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine!

Isus să vă binecuvânteze şi Sfânta Fecioară să vă ocrotească.

Cu fraternitate,

Franciscus

Din Vatican, 1 august 2017

Cartea:

Stephen Walford, POPE FRANCIS the FAMILY and DIVORCE, Paulist Press 2018.

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.