Categorii

Adio lui Tauran, cardinalul dialogului interreligios

S-a stins din viaţă în Statele Unite cardinalul francez Jean-Louis Tauran, 75 de ani, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi trezorier al Sfintei Biserici Romane. Ştirea a fost difuzată de Vatican News. Cardinalul, fost „protodiacon”, anunţase lumii alegerea papei Francisc la 13 martie 2013.

Tauran se afla în Connecticut pentru a se îngriji de boala de care suferea de mult timp, boala Parkinson, şi stătea în comunitatea Surorilor Franciscane al Euharistiei în arhidieceza de Hartford.

În aprilie 2018, cu mai puţin de trei luni în urmă, cardinalul – în pofida condiţiilor de sănătate tot mai precare – a făcut o vizită în Arabia Saudită şi cu acea ocazie a amintit: „Ceea ce ne ameninţă pe noi toţi nu este ciocnirea de civilizaţii, ci ciocnirea de ignoranţe şi radicalisme. A ne cunoaşte înseamnă a ne recunoaşte”. „Viitorul – a adăugat el – constă în educaţie. Creştinii nu trebuie să fie consideraţi cetăţeni de clasa a doua”.

Cardinalul s-a născut la Bordeaux în aprilie 1943. După ce a făcut studiile clasice la liceul „Michel Montaigne” din oraşul francez, după doi ani petrecuţi în seminarul mare diecezan a fost trimis la Roma ca student al Seminarului Pontifical Francez şi al Universităţii Pontificale Gregoriana, unde a terminat studiile teologice şi filozofice, obţinând licenţa în filozofie şi teologie. În anii 1964-1965, a îndeplinit obligaţiile serviciului militar, cu titlul de cooperare culturală franceză, predând într-un colegiu catolic din Liban.

Hirotonit preot la 20 septembrie 1969, a fost vicar parohial la „Sfânta Eulalia” în Bordeaux şi a început să frecventeze cursurile de drept canonic la Institutul Catolic din Toulouse. Chemat la Roma în 1973, a frecventat Academia Ecleziastică Pontificală, unde se formează personalul diplomatic al Sfântului Scaun, şi Universitatea Pontificală Gregoriana, obţinând doctoratul în drept canonic.

Intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun în martie 197, a fost numit la nunţiatura din Republica Dominicană, apoi a fost transferat în sediul diplomatic al Vaticanului din Liban, unde a rămas până în iulie 1983, când a fost chemat să lucreze la Secretariatul de Stat.

Din 1984 până în 1988, a urmărit lucrările Conferinţei pentru Securitate şi Dezvoltare din Europa, participând, printre altele, în 1984 la Conferinţa de la Stockholm despre dezarmare, în 1985 la Forumul Cultural din Budapesta, în 1986 la Conferinţa de la Viena, deschisă în acel an. În 1988 a fost numit subsecretar al Consiliului pentru Afacerile Publice ale Bisericii (devenit apoi Secţiunea pentru Raporturile cu Statele).

La 1 decembrie 1990, Ioan Paul al II-lea îl numeşte „ministru de externe” al Sfântului Scaun ridicându-l la rangul de arhiepiscop. În timpul celor 13 ani petrecuţi la conducerea Secţiunii pentru Raporturile cu Statele a făcut multe misiuni în străinătate şi a condus delegaţia vaticană în numeroase conferinţe internaţionale.

Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal în consistoriul din 21 octombrie 2003, diacon de „S. Apollinare alle Terme Neroniane-Alessandrine”. La 24 noiembrie 2003, a fost numit arhivist şi bibliotecar al Sfintei Biserici Romane. La 25 iunie 2007, Benedict al XVI-lea l-a numit preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. La 26 iunie 2013, papa Francisc l-a numit membru al Comisiei Pontificale cu privire la IOR. În 2014, Francisc l-a numit cardinal trezorier al Sfintei Biserici Romane, aşadar cu funcţia de a prezida scaunul vacant în caz de moarte (sau de renunţare) a papei.

Om cu umorism fin şi curial navigat, Tauran a fost un colaborator preţios pentru trei pontifi care în ultima fază a vieţii sale, tot mai încercat de boală, s-a dedicat pentru a contrasta ideea „ciocnirii de civilizaţii” cu islamul invitând să se izoleze fundamentaliştii şi violenţii.

Într-un interviu din decembrie 2017 a explicat poziţia Sfântului Scaun în favoarea dialogului: „Noi credem: în fond, în pofida poziţiilor care uneori pot să pară distante, trebuie promovate spaţii de dialog sincer. Malgré tout, în pofida a toate, noi suntem foarte convinşi că se poate trăi împreună; aşa cum demonstrează papa care zilnic continuă să sublinieze importanţa respectării reciproce faţă de credincioşii din alte tradiţii. Şi numai cu islamul, ci şi cu budiştii de exemplu, aşa cum a făcut în timpul recentei călătorii din Asia”.

După atentatele din Paris din 2015, Tauran a spus: „Extremiştii se transformă cu uşurinţă în terorişti: se prezintă ca apărători ai dreptăţii şi ai egalităţii, în realitate încearcă să recruteze soldaţi ai lui «Allah». Trebuie să fie clar că apărătorii celor oprimaţi nu sunt teroriştii ci credincioşii, împreună cu bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă care nu practică religia”.

„Adesea – a adăugat cardinalul – ignoranţa este bază pentru frică. Cea mai mare parte a europenilor n-au întâlnit niciodată un musulman sau n-au deschis Coranul. Este adevărat şi contrariul că foarte mulţi musulmani n-au deschis niciodată Biblia. Oricum, cea mai mare parte a musulmanilor sunt răniţi şi umiliţi pentru că a fost dăunată religia lor. Auspiciul este ca ura să nu triumfeze, trebuie s-o învingem cu iubirea”.

De Andrea Tornielli

(După Vatican Insider, 6 iulie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.