Categorii

Adio cardinalului Castrillón Hoyos

A murit în noaptea de 17 spre 18 mai 2018 cardinalul columbian Dario Castrillón Hoyos, prefect emerit al Congregaţiei pentru Cler, fost preşedinte al Comisiei Pontificale „Ecclesia Dei” care se ocupă de credincioşii tradiţionalişti. Într-o telegramă de condoleanţe, trimisă decanului colegiului cardinalilor, cardinalul Angelo Sodano, papa Francisc îl defineşte un „merituos slujitor al Evangheliei” şi aminteşte „cu suflet recunoscător slujirea sa generoasă adusă Bisericii, în special colaborarea preţioasă prestată de el la Sfântul Scaun”.

Născut la 4 iulie 1929 la Medellín, cu Castrillón dispare unul dintre protagoniştii istoriei recente a Bisericii latinoamericane, îndeosebi în anii pontificatului lui Ioan Paul al II-lea.

După ce a urmat cursurile în seminariile din Antioquia (Medellín) şi din Santa Rosa de Osos, Castrillón s-a transferat la Roma pentru a frecventa Universitatea Pontificală Gregoriana, unde a obţinut doctoratul în drept canonic. În aceeaşi perioadă s-a specializat în sociologie religioasă, în economie politică şi în etică economică. A fost hirotonit preot la Roma, la 26 octombrie 1952, în bazilica „Sfinţii Apostoli”, pentru dieceza de Santa Rosa de Osos.

După ce a terminat studiile, s-a întors în dieceza sa de origine unde a fost numit vicar parohial în două parohii de la ţară. Apoi a devenit director al „Cursillos de Cristianidad”, al „Acción Cultural Popular”, oficial la curia diecezană şi delegat pentru Acţiunea Catolică. În cadrul pastoraţiei pentru alfabetizarea şi formarea integrală a ţăranilor, a ocupat rolul de coordonator al preoţilor responsabili ai şcolilor radiofonice. Numit în 1966 secretar general al episcopatului columbian, a asumat şi catedra de drept canonic la „Universitatea Civilă Liberă”.

La 2 iunie 1971 Paul al VI-lea îl alegea episcop titular de Villa regelui, numindu-l în acelaşi timp coadiutor al episcopului de Pereira, căruia Castrillón i-a urmat la 1 iulie 1976. Castrillón a participat, în calitate de delegat al Conferinţei Episcopale Columbiene, la Conferinţele Generale ale CELAM din Medellín (1968, cu participarea lui Paul al VI-lea) şi din Puebla (1979, cu participarea lui Ioan Paul al II-lea).

Din 1983 până în 1987 a fost secretar general al CELAM. Din 1987 până în 1991 a fost preşedintele aceluiaşi consiliu. Apoi a luat parte la a IV-a Conferinţă Generală a CELAM la Santo Domingo, în octombrie 1992. La 16 decembrie 1992 a fost promovat arhiepiscop de Bucaramanga.

La 15 iunie 1996 Ioan Paul al II-lea îl numea pro-prefect al Congregaţiei pentru Cler. În această funcţie s-a ocupat personal de organizarea jubileului sacerdotal al lui Ioan Paul al II-lea. A fost preşedinte delegat la Adunarea Specială pentru America a Sinodului Episcopilor (16 noiembrie – 12 decembrie 1997). Creat cardinal, la 23 februarie 1998, a fost numit prefect al Congregaţiei pentru Cler, funcţie pe care a menţinut-o până la 31 octombrie 2006. De la 13 aprilie 2000 la 8 iulie 2009 a fost şi preşedinte al Comisiei Pontificale „Ecclesia Dei”. În 2000 a deschis calea pentru colocviile dintre Sfântul Scaun şi superiorul Fraternităţii „Sfântul Pius al X-lea”, episcopul Bernard Fellay.

De Andrea Tornielli

(După Vatican Insider, 18 mai 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.