Categorii

A murit părintele Gaetano Nicosia, îngerul leproşilor

Părintele Gaetano Nicosia, misionar salezian foarte iubit, a murit la 6 noiembrie la Hong Kong. Avea 102 ani. Înainte de amiaza acelei zile, părintele Gaetano, care era lucid, a cerut unei surori din congregaţia Micile Surori ale Săracilor, unde era găzduit, să caute un preot pentru ungerea bolnavilor. Înţelesese că i-a venit ora. Confraţii au venit la căpătâiul său şi cardinalul Joseph Zen a celebrat sfânta Liturghie, permiţând părintelui Gaetano să primească ultima Euharistie cu puţin înainte de moarte. El va fi înmormântat în cimitirul „Sfântul Mihail” din Macao la 14 noiembrie, după Liturghia celebrată în catedrală.

În urmă cu câţiva ani a putut să-l întâlnească pe papa Francisc, dus în scaunul cu rotile de confratele său, cardinalul Joseph Zen.

Nicosia era cunoscut ca îngerul leproşilor şi istoria sa pare o pagină evanghelică de altruism, bunătate şi imitare a lui Isus. Oricine îl întâlnea, chiar şi pentru puţine clipe, rămânea uimit de bunătatea sa, bucuria şi entuziasmul sincer.

Într-un colţ îndepărtat din insula Coloane (Macau), exista o leprozerie abandonată de toţi. Disperarea era aşa de mare încât, între cei o sută de leproşi prezenţi acolo, se ucideau. În august 1963, părintele Gaetano Nicosia a cerut să se transfere chiar acolo, transformând-o în timp foarte scurt. Casele au fost restructurate, s-a dus apă potabilă, curent electric şi asistenţa medicală. A fost construită şi o fermă şi ateliere pentru diferitele meserii. Munca era retribuită. Satul şi-a ales un consiliu pentru deciziile comune. Părintele Gaetano trăia cu ei, ducând demnitate, bunăstare şi sănătate. Şi credinţa creştină. „Era un iad – a spus un lepros – acum este un paradis; părintele Gaetano este îngerul nostru”.

În 2012 şi 2013, în vederea unei cărţi şi a unui film documentar, l-am intervievat îndelung pe părintele Gaetano. Citatele care urmează se referă la acel interviu. Istoria sa m-a emoţionat şi pentru aceasta doresc să-i aduc acest omagiu. El a străbătut dramele din secolul al XX-lea, trăindu-le ca protagonist. Gaetano Nicosia s-a născut la San Giovanni La Punta (Catania), la 3 aprilie 1915. Şi-a pierdut tatăl, în război, când avea trei ani. „Mama mea avea 27 de ani şi nu s-a recăsătorit. Mergea la Liturghie în fiecare dimineaţă şi s-a dedicat nouă, celor doi copii”. Fratele Salvatore a murit în urmă cu câteva luni la vârsta de 105 ani!

La San Giovanni La Punta s-a născut şi Gabriele Maria Allegra, vestitul franciscan, acum fericit, care a tradus Biblia în chineză. Gaetano şi Gabriele Maria erau prieteni din copilărie. Au ajuns misionari la Hong Kong şi la Macao. Prieteni fraterni toată viaţa.

Părintele Nicosia a ajuns la Hong Kong în 1935: unii dintre colegii săi de noviciat, după câţiva ani, şi-au dat viaţa în închisorile comuniste chineze. Constituţia fizică a lui Gaetano era plăpândă şi maestrul de novici voia să-l repatrieze. Gaetano s-a încredinţat superiorului, valtellinezul Carlo Braga: „M-am dus la el în lacrimi pentru a împiedica repatrierea. M-a privit, m-a ascultat şi a avut încredere în mine”. Braga, „don Bosco al Chinei”, a cărui cauză de beatificare este în desfăşurare, a fost părintele mai multor generaţii de salezieni.

În 1939, Nicosia a fost destinat la orfelinatul din Macao. Erau ani de război. La Macao veneau mii de refugiaţi din China şi din Hong Kong. Oamenii mureau de foame. „În şcoala noastră aveam 800 de elevi. Guvernatorul ne acorda o parte din orezul care venea în fiecare vineri din Thailanda. Şi astfel am salvat viaţa tinerilor”.

Nicosia a fost hirotonit preot în 1946 în frumoasa biserică „Sfântul Iosif” la Macao. L-a urmat în China pe episcopul Michele Arduino, episcopul de Shaozhou (acum Shaoguan, în provincia Guangdong). Acea comunitate creştină provenea din timpul lui Matteo Ricci, care a trăit acolo din 1589 până în 1595.

Erau ani de război civil, de dezordini şi de pericole. Nicosia a fost expulzat în 1950, după luare puterii de către comunişti. La „podul libertăţii” din Hong Kong a fost primit de Ambrogio Poletti de la PIME, „portarul Chinei”.

După ce a slujit timp de 11 ani la şcoala „Sfântul Alois” din Hong Kong, Nicosia era nesatisfăcut. Voia o misiune cu cei mai săraci, ba chiar cu leproşii, aşa cum îi promisese lui Isus de când era copil. Superiorul îl trimitea la o leprozerie în Columbia, când episcopul de Macao a cerut salezienilor să facă ceva pentru leprozeria din Coloane.

Pentru Gaetano a fost un semn al Providenţei. Timp de 48 de ani, din 1963 până în 2011, a trăit cu leproşii. În 1970 au fost externate 40 de persoane. Nicosia le-a găsit un loc de muncă, însă oamenii îi evitau, chiar şi rudele, pe foştii leproşi. Şi astfel, refuzaţi chiar de familiile lor, mulţi s-au întors în sat.

În momentul sosirii lui Nicosia numai cincisprezece erau catolici. Nicosia i-a dus pe toţi la credinţă, prin devoţiunile saleziene propuse cu entuziasm şi iubire. Dar mai ales cu viaţa împărtăşită cu ei. „Oraşul bucuriei” din Coloane a emoţionat pe toţi cei care l-au vizitat. Multe persoane importante, între care părintele Allegra, au rămas mult timp în leprozerie. Iezuitul Luis Ruiz şi Lancelor Rodrigues, doi preoţi vestiţi din Macao prieteni ai leprozeriei, inspiraţi de Nicosia, au început o operă intensă în favoarea leproşilor din China.

Arhitectul Oseo Acconci a construit acolo o frumoasă biserică dedicată „Stăpânei Noastre a Durerilor”. Marele sculptor Francesco Messina a făcut un splendid crucifix din bronz care domină încă pe faţada edificiului sacru. Pentru opera sa, Nicosia a primit medalii de la guvernul din Macao şi de la preşedintele Republicii italiene.

În 2011, locuitorii erau toţi vindecaţi şi mulţi reinseraţi în societate ca profesori, angajaţi şi profesionişti. Leprozeria a fost închisă şi „îngerul” lor, la 96 de ani, a trebuit să se retragă la Hong Kong.

În 2015, într-un eveniment memorabil, a fost prezentat filmul documentar Father Nicosia, the Angel of Lepers, îngrijit de Angelo Paratico şi Ciriaco Offedu, pentru a-l face cunoscut pe acest om extraordinar. Documentarul a fost prezentat apoi la Toronto şi în diferite oraşe italiene. Anul trecut, la PIME House din Hong Kong, în prezenţa consulului italian Alessandra Schiavo şi a cardinalului John Tong, părintele Nicosia a fost celebrat cu mare afect de numeroşi prieteni. Intervenţia sa emoţionantă, inspirată dintr-o credinţă şi simpatie cu adevărat ieşită din comun, rămâne în amintirea celor prezenţi ca un eveniment unic şi de neuitat.

(După agenţia AsiaNews, 10 noiembrie 2017)

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.